Andalucia in pandemie
Am promis ca voi face un post separat despre cum a fost calatoria noastra prin partea de sud a Spaniei in vremurile pandemice prin care trecem.
Am plecat din Cluj in 27 decembrie. Prima oprire a fost Budapesta, de unde am luat avionul spre Malaga.
Prin Ungaria se poate face doar tranzit, pe un culoar special destinat acestei actiuni. Exista, de asemenea, benzinarii desemnate pentru tranzit. Nu as putea raspunde intrebarii „Ce se intampla daca intram in cele marcate cu” No transit”? ” Nu am experimentat si probabil nici nu ar fi fost bine sa o facem.
La vama dintre tara noastra si Ungaria a fost necesara prezentarea biletelor de avion, pe langa celelalte documente de calatorie. Astfel am demonstrat ca doar vom tranzita Ungaria.
Pentru a intra pe teritoriul Spaniei pe cale aeriana am avut nevoie de un test PCR efectuat cu maxim 72 de ore inainte de a ateriza la ei si de complectarea unui formular, in urma caruia am primit un cod QR.
In aeroportul din Budapesta a fost necesar sa prezentam si rezultatul testului PCR. Fara el nu ne imbarcau in avion (sunt exceptati de la testare copiii sub 6 ani).
La zborul dus, capacitatea avionului era ocupata in proportie de aproximativ 70%. La intors, in schimb, a fost ceva mai relaxata atmosfera, cu o ocupare a locurilor care nu depasea 50%.
Nu am vazut pasageri care sa nu respecte obligativitatea purtarii mastii.
La aterizare am prezentat rezultatul testului PCR si codul QR.
Atmosfera e trista, aeroportul din Malaga parea unul parasit, cu magazine si cafenele inchise. Marii operatori de inchirieri masini aveau si ei tarabele din aeroport inchise.
Pe teritoriul Spaniei purtarea mastii e obligatorie atat la interior cat si la exterior, exact ca la noi. Turisti nu prea sunt, dar cetatenii ies incontinuare. La orele la care se seveste in mod normal masa, terasele sunt pline, restaurantele la fel.
La ei legea se respecta, nu am vazut nici un spaniol fara masca, iar daca tu nu o porti cum trebuie, primesti niste priviri extrem de acide. Ni s-a intamplat in Malaga, cand urcam spre cetate. Alex si-a dat masca jos de pe nas sa poata respira mai bine si o doamna mai tanara ca noi nu si-a luat privirea incruntata de la el pana nu si-a aranjat-o la locul ei.
Noi am avut apartamente inchiriate in sederea noastra, exceptie facand ultima noapte, cand am dormit intr-un hotel din aeroport. Zborul de intoarcere a fost devreme, am iesit din hotel la ora 6:00. Nu va pot spune cum se desfasura micul dejun, pentru ca, evident, nu l-am prins.
In aeroportul din Budapesta, la aterizare, senzatia a fost de reintoarcere in timp. Hartogaraie multa, poze la acte, stat la cozi. La cei ce urmeaza sa tranziteze Ungaria, doar. Celorlalti li se cerea rezultatul negativ la testul PCR.
Nu am avut nici o tangenta cu transportul in comun, masina inchiriata a fost pentru noi cea mai buna alegere! Zilele petrecute acolo s-au derulat preponderent afara, in masina si la terase. Am savurat cate o sangria pentru fiecare, alaturi de un tapas, de niste fritto misto, pallela sau altele asemenea.
Pe de-o parte tot ce vrei sa vizitezi iti apartine, pozele te surprind doar pe tine, nu exista cozi la obiective. Pe de alta parte, zumzetul vocilor si imbulzeala care sunt absente, iti dau o stare de singuratate. Viata pe care noi o stiam nu mai exista. Frica ne-a patruns adanc in oase si greu le va fi unora sa o alunge. Nesiguranta unei vacante fara peripetii exista si inainte de acest virus, pentru ca evenimente nefericite sa pot intampla oriunde, oricui. Dar pana acum parca nu mergeai la risc, desi garantia sigurantei nu exista. Lumea s-a golit de lume…
Noi ne-am bucurat cu tot sufletul de vacanta noastra. Am plecat fara frica, ne-am asumat toate cele si ne-am intors cu fruntile descretite. V-as recomanda sa faceti la fel, dar fiecare stie ce si cat isi poate asuma. Deci va recomand doar sa stati pe aproape, va voi incanta eu cu poze si povesti despre minunata Andalucie, in curand! 🙂