Litoralul romanesc in 2020

Locatia: Mamaia

Perioada: 21-27.07.2020

Temperatura: aer ~ 28°, apa ~26°

Speranta va ramane mereu, mai ales cand iti iubesti tara. Dar nu e ea vinovata, ci noi.

Pacat de acei oameni care investesc suflet si bani in niste apartamente foarte sic amenajate sau in terase de la care se pot adulmeca hipnotic mirosuri de peste proaspat… Pacat de noi, cei care ne-am dori sa dam bani pe ceva care sa ne aduca satisfactie si liniste. Pacat de natura atat de neingrijita din acea zona…

Am stat 5 nopti in Mamaia Nord-inceput de Navodari (nu mai stii unde incepe o localitate si se termina alta, e tot o apa si-un paman-la propriu si la figurat) , la un apratament studio rezervat prin Airbnb.

Un apartament cochet, perfect pentru noi trei! M-am simtit ca si acasa! Singurul lucru care ne-a lipsit a fost cuptorul. Si, din pacate, nu am dus nici slow cookerul cu noi. Dar ne-am descurcat cumva si fara cele doua ustensile practic indispensabile in bucatarie. Suntem fani mari supe/ciorbe. Am avut wok si ne-am facut de cap de trei ori cu niste portii delicioase de paste! In seara in care am ajuns am mancat la o terasa din apropierea complexului Alezzi, unde am stat. In rest ne-am gospodarit singuri, exceptie de la regula a facut Alex, care are o mica obsesie pentru hamsii. Nu am tinut numarul portiilor, dar nu au fost putine!

Complexul e cu bariera si mare ne-a fost uimirea cand dupa cateva ture bune prin parcarea de pe strada, nu am reusit sa gasim un loc pentru masina noastra. Parca te astepti sa ai parte si de infrastructura, nu doar de lux interior. Probabil unele apartamente au arondate si parcari, al nostru, din pacate, nu avea. Am gasit intr-un final pe o straduta infundata, dar problema a intervenit cand am inceput sa ducem din bagaje. La acea vreme, nu te lasa sa intri in complex fara cartela. Oricat ne-am milogit, a fost degeaba. Si ne-ar fi prins extrem de bine sa lasam bagajele la scara.

Chiar unde incepe faleza, exista si un beach bar, piscina si piscina pentru cei mici. Noi o singura data ne-am oprit pentru cateva minute la piscina pentru pitici, deci nu va pot da prea multe amanunte. 

Plaja, la fel ca in restul statiunii, e arendata de cate un restaurant/bar. Intrarea in apa e lina, ca peste tot.

Lume multa, mult mai multa ca si anul trecut. E de inteles, defapt! Toti cei care aveau bilete in Grecia/Turcia sunt la Marea Neagra sau undeva prin tara.

Daca ai rabdare si nervi, poti sa te abati de la vesnicele plaje cu muzica bubuind in boxe si sa cauti liniste prin alte parti. Noi acum am facut pentru prima data lucrul asta, de cand mergem la noi la mare. Probabil e si primul an in care putem jongla destul de mult cu programul de somn, plus ca nu mai doarme peste trei ore la amiaz, ca si anii trecuti. Deci avem si dupamiezile de explorat sau lenevit. Anii trecuti, in cam toate zilele, pazeam copilul la somn, dupa care ieseam la o plimbare la asfintit, ca la plaja nu mai avea rost sa mergem la 7.

Am fost pe plaja Corbu si la Tuzla, pe plaja Cochilia, care e detinuta sau arendata unor clujeni, ceea ce ne-a facut sa ne simtim mai „de-ai casei”.

Cea dintai e o plaja neamenajata. E chiar langa o zona militara, unde accesul este interzis.

Drumul este decent pana acolo, iar linistea e la ea acasa. Poti asculta in voie sunetul marii, asezonat uneori de rasete de copil. Asta am cautat, asta am gasit! Nu suntem sau nu mai suntem adeptii luxului, ci al bunului simt.

Poate petrecaretii merg la Mamaia pentru distractie, dar sunt si extrem de multe familii care probabil, la fel ca noi, cauta liniste. Sau pur si simplu cauta altceva. Asa, ca in ardeal, ceva mai domol.

Cea de-a doua plaja este amenajata. Un sezlong e 100 lei/persoana/zi. Dar e acel altceva pe care noi il cautam. Cu bun gust, fara bumtzi bumtzi, fara nimic tipic romanesc, as zice. Nu imi place deloc sa fac asta, ba chiar detest sa ma autocataloghez, dar dupa multe iesiri in tari straine, nu pot nici sa imi pun ochelarii de soare si orbesc…

Cu siguranta plaje si locuri deosebite exista. Poate incet ne vom face curaj sa mai descoperim din ele.

Intr-o dupamasa am mers sa ne plimbam si pe faleza din Constanta. Sunt cateva carciumi asezate de-a lungul digului (care pazeste micile ambarcatiuni) demne de bagat in seama! Noi am mancat doar o inghetata la singura dintre ele axata pe dulciuri si cafele. La fel de buna ca acasa, la Cluj. Am ajuns in aceiasi seara si pana in centrul vechi al Constantei si va puteti inchipui ca am chinuit copilul. Ne-am tolanit in pat abia la 12:30 dupa o dupa masa cu plaja, plimbare prin Constanta, agitatie. Sa vedeti voi cum am platit noi pretul toata ziua urmatoare! Nimic nu era pe placul ei! Picioare pupate si tot o maraiala primeai la schimb 😳😆

Drumurile lungi cu masina pentru noi au inceput sa nu mai fie o problema. Mie chiar a inceput sa imi placa! Imi era dor tare sa stau nemiscata in centura, dar mai ales sa rontai prostii, sa numar masini, sa imi clatesc ochii cu lanurile de flori de soare, cu piscurile muntilor sau cu verdele nesfarsit al padurilor. Frumuseti avem din plin, avem di tate cum s-ar spune, mai rau stam la capitolul ordine si disciplina, organizare si altele ce tin de educatie, poate chiar de cei 7 ani de acasa.

La dus am innoptat la Bucuresti. La drumul de intoarcere am fost extrem de curajosi! Ne-am intors pe Transfagarasan, de la mare direct pana acasa, fara nici o oprire. Daca cumva nu m-am facut inteleasa: Mamaia – > Cluj-Napoca via Transfagarasan in 11 ore! Ne-am oprit de mai multe ori pe drumul serpuitor si de poveste sa lasam frumosul sa ne intre in oase, dar cam atat. In rest imobilizati in masina am fost, cu un copil de 4 ani, care s-a uitat la desene 40 de minute pe ceas. In rest am colorat, am cantat, am mancat, am admirat, am numarat, am mancat iar 😆

Daca recomandam litoralul romanesc? Raspunsul meu inclina spre nu. Dar mai nou am tot vazut ca apar unitati ce ies din tipar si care sunt pe gustul nostru. Poate vom da o fuga anul ce vine in statiunile mai chill, cum ar fi Vama Veche!

Era sa uit! Stiti voi poneii aia chinuiti in soare? Trasi de o sfoara toate ziua pe malul marii? Ei bine: am facut ceva ce detestam! Am cedat in fata rugamintilor fiicamii de a se plimba cu poneiul 🙄 Stiti cum ne bateam toti cu pumnul in piept inainte sa fim parinti de cum noi nu vom face asa? „In your face” am primit-o iar 😐

Voi scrie cateva randuri si despre drumul de basm – > Transfagarasan. Intr-un articol separat de acesta. Urmariti-l ca vine!

Asteptam cu nerabdare urmatorul drum care sa ne scoata din rutina! Speram sa ramaneti alaturi de noi! Sa savuram impreuna noi experiente!